ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI – 27 MARTIE

Anul acesta, mesajele personalităților din lumea teatrului, alese la nivel mondial pentru a saluta această zi festivă, sunt centrate pe ideea de teatru – catalizator al comunității.

În acest spirit, ne bucurăm să sărbătorim Ziua Mondială a Teatrului prin VISĂTORUL, spectacol ce reunește toate grupele de vârstă ale spectatorilor, la care participă copii din mai multe comunități ale Județului Neamț. Reprezentația va avea loc la ora 11.00. De asemenea, organizăm tururi ghidate între 9.00 și10.30,  deschise tuturor celor ce doresc să afle mai multe despre Teatrul Tineretului.

*

Ziua Mondială a Teatrului a fost instituită, prin vot unanim, în anul 1961, de către Institutul Internaţional de Teatru (ITI), instituție care sărbătorește anul acesta 70 de ani de existență. Pentru a sublinia aspectul transcultural și internațional al teatrului și al acestui institut, Consiliul Executiv ITI a selectat cinci personalităţi (câte una pentru fiecare regiune UNESCO: Africa, America, țările arabe, Asia și Europa) pentru a scrie un mesaj cu prilejul Zilei Mondiale a Teatrului. Redăm fragmente din mesajele acestora, însoțite de scurte biografii:

WERE WERE LIKING, Coasta de Fildeş

Este artist pluridisciplinar. Ca scriitor, are peste treizeci de titluri publicate: romane, piese de teatru, povestiri, eseuri, cărţi de artă şi poezie. În calitate de pictoriţă, din 1968 până în prezent şi-a expus lucrările în toată lumea. În teatru, s-a remarcat atât ca dramaturg cât şi ca marionetist inovator. A fost, de asemenea, actriţă de teatru şi de cinema, dar şi cântăreaţă de rap.

„Într-o zi,

Un Om se hotărăşte să-şi pună întrebări în faţa unei oglinzi (un public),

Să-şi inventeze răspunsuri şi, în faţa acestei oglinzi (publicul său),

Să se critice, să-şi ia în râs propriile întrebări şi răspunsuri,

Să râdă sau să plângă, nu contează ce, dar la final

Să salute şi să binecuvânteze oglinda (Publicul său)

Pentru că i-a acordat această clipă de ciudă şi de răgaz,

Se apleacă şi o salută pentru a-şi exprima recunoştinţa şi respectul…

În adâncul lui, căuta Pacea,

Pacea cu el însuşi şi cu oglinda lui:

Făcea teatru…(…)“

SABINA BERMAN, Mexic

Considerată dramaturgul mexican contemporan cu cel mai mare succes din punctul de vedere al criticilor, dar şi comercial, Berman este unul dintre cei mai prolifici scriitori de limbă spaniolă în viaţă. Este laureată de patru ori a Premiului Naţional de Dramaturgie din Mexic. Piesele sale au fost jucate pe scene din Canada, America de Nord, America Latină şi Europa.

„Care sunt mamuţii care trebuie învinşi azi prin teatrul tribului? După mine, mamutul cel mai mare dintre toţi este alienarea inimilor oamenilor. Pierderea capacităţii noastre de a simţi alături de Ceilalţi: de a simţi compasiune. Şi capacitatea noastră de a simţi alături de Celălalt ne-uman: Natura. Mai mult decât literatura, mai mult decât cinema-ul, teatrul – care cere prezenţa unor fiinţe umane în faţa altor fiinţe umane – este potrivit de minune să îndeplinească sarcina de a ne salva de la transformarea noastră în algoritmi. În pure abstracţiuni.“

RAM GOPAL BAJAJ, India

Este un actor foarte premiat şi foarte popular în India; este, de asemenea, regizor, scriitor şi un preţuit educator în domeniul teatrului. Bajaj a jucat în 36 de piese şi a regizat alte 45. A obţinut binemeritate premii în ambele discipline, cum au fost Premiul Naţional pentru Teatru Indian Imaginativ. A tradus şi adaptat 19 piese din diferite limbi în hindi, şi este renumit pentru stilul său unic de a recita poezie.

„Pentru a supravieţui în această atmosferă avansată tehnologic, trebuie să ne exprimăm sentimentele prin teatru, emancipându-ni-le, purificându-ni-le de tot ce e banal, de furie, de lăcomie şi de răutate. (…) Prin teatru, putem educa oamenii să fie mai respectuoşi cu Pământul şi cu alte planete. Mai mult, teatrul va deveni foarte important pentru viaţă şi supravieţuire; el va da putere atât actorului, cât şi spectatorului, fără ca aceştia să se ameninţe reciproc, în această eră cosmică, aşezată sub semnul apropierii, al vieţuirii împreună.“

MAYA ZBIB, Liban

Este regizoare de teatru, interpretă, scriitoare, co-fondatoarea companiei de teatru Zoukak. Lucrările sale au putut fi văzute în Orientul Mijlociu, Statele Unite ale Americii, Africa, America de Sud şi sudul Asiei. A predat teatru în mai multe ţări. Compania de teatru Zoukak a primit premiul Ibsen Scholarship (2012), premiul Anna Lindh Foundation’s Euromed Dialogue pentru rezistenţă socială şi creativitate (2014), Praemium Imperiale Grant pentru tineri artişti din partea Japan Arts Association (2017) şi Premiul Cultura pentru Pace din partea Chirac Foundation (2017).

„Azi, viteza informaţiei este mai importantă decât cunoaşterea, sloganurile sunt mai preţioase decât cuvintele, iar imaginile cadavrelor sunt mai venerate decât corpurile umane vii, adevărate. Teatrul are menirea de a ne aminti că suntem făcuţi din carne şi sânge, iar corpurile noastre au greutate. Rolul lui este acela de a ne trezi toate simţurile şi de a ne spune că nu trebuie să luăm şi să consumăm numai cu privirea. Teatrul este aici pentru a ne restitui puterea şi sensul cuvintelor, pentru a le fura discursul politicienilor şi de a-l repune la locul lui… în arena ideilor şi a dezbaterilor, spaţiul viziunii colective.“ (MAYA ZBIB)

SIMON MCBURNEY, Marea Britanie

Actor, scriitor şi regizor, este unul dintre creatorii de teatru cei mai inovatori, imprevizibili şi influenţi din zilele noastre. Este co-fondatorul companiei Complicité, creată în 1983 la Londra. Fie că lucrează la opere originale, la adaptări pentru teatru, operă sau film, fie că reinventează clasicii pe Broadway, el sfidează de fiecare dată limitele formei teatrale. În ultimii 20 de ani, a revenit constant asupra unor chestiuni politice, sociale şi filosofice despre felul în care trăim, gândim şi acţionăm ca societate. Idei complexe sunt explorate şi revelate prin folosirea unei teatralităţi surprinzătoare, care nu se teme să amestece formele teatrale cele mai vechi cu aspectele cele mai recente ale tehnologiei moderne.

„Teatrul e un loc, sunt tentat să spun un refugiu. Unde oamenii se adună şi formează instantaneu comunităţi. Oriunde sunt actori şi spectatori, vor fi poveşti care nu vor putea fi spuse altundeva, fie că este vorba de operele şi teatrele din marile oraşe, fie de taberele de imigranţi şi refugiaţi din nordul Libiei şi din lumea întreagă. Vom fi mereu împreună, o colectivitate, în această repunere în scenă.“ (SIMON MCBURNEY)

(Secretariatul literar al Teatrului Tineretului)